9 definiții pentru baldâr (stomac)

Explicative DEX

baldâr, ~ă [At: HEM 3025 / V: (reg) băl~, băldir / Pl: ~uri, ~e / E: tc baldyr] (Reg) 1 sn Stomac de vită. 2 smf (Irn) Persoană grasă și mătăhăloasă.

baldâr n. Munt. 1. rânză (de vite); 2. pântece (de om); 3. baldâră, femeie grasă. [Turc. BALDYR, pulpă].

băldâr, ~ă sn, smf vz baldâr

băldir, ~ă sn, smf vz baldâr

baldîr, subst. (reg.) 1 s.n. Stomac de vită. ◆ Ext. Stomac de animale. 2 s.n. Analog. Pîntece (la om). 3 s.m., s.f. (iron.) Persoană (în special femeie) grasă, mătăhăloasă. • pl. -i, -e, n. -uri. și băldîr, băldir subst. /<tc. baldyr.

băldír subst. v. baldîr.

băldîr subst. v. baldîr.

Etimologice

baldîr (-re), s. n. – Ierbar, stomac la rumegătoare. Tc. baldir „picior” (Hasdeu 3026; DAR). Schimbarea semantică nu a fost explicată satisfăcător.

Regionalisme / arhaisme

baldâr, baldâre, s.n. (reg.) 1. stomacul vitelor 2. om pântecos, burtos

Intrare: baldâr (stomac)
baldâr1 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • baldâr
  • baldârul
  • baldâru‑
plural
  • baldâre
  • baldârele
genitiv-dativ singular
  • baldâr
  • baldârului
plural
  • baldâre
  • baldârelor
vocativ singular
plural
băldâr1 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • băldâr
  • băldârul
plural
  • băldâre
  • băldârele
genitiv-dativ singular
  • băldâr
  • băldârului
plural
  • băldâre
  • băldârelor
vocativ singular
plural
baldâr2 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • baldâr
  • baldârul
  • baldâru‑
plural
  • baldâruri
  • baldârurile
genitiv-dativ singular
  • baldâr
  • baldârului
plural
  • baldâruri
  • baldârurilor
vocativ singular
plural
băldir1 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • băldir
  • băldirul
plural
  • băldire
  • băldirele
genitiv-dativ singular
  • băldir
  • băldirului
plural
  • băldire
  • băldirelor
vocativ singular
plural
băldir2 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • băldir
  • băldirul
plural
  • băldiruri
  • băldirurile
genitiv-dativ singular
  • băldir
  • băldirului
plural
  • băldiruri
  • băldirurilor
vocativ singular
plural
băldâr2 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • băldâr
  • băldârul
plural
  • băldâruri
  • băldârurile
genitiv-dativ singular
  • băldâr
  • băldârului
plural
  • băldâruri
  • băldârurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

baldâr, baldâresubstantiv neutru

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.