8 definiții pentru boiama

Explicative DEX

boiama sf [At: (a. 1790) ap. ȘIO / V: bui- / Pl: ~le / E: tc boyama] (Îrg) Broboadă pătrată de mătase, cu dungi largi de fir sau de bumbac Cf bumbac, dirmea, testemel.

boĭamá și buĭamá f. (turc. boĭama, boĭa, basma brodată cu aur; bg. boĭama). Mun. Mod. Rar azĭ. Basma, testemel. Lelea cu buĭamale și badea cu durligele goale, se zice ironic cînd nevasta e prea bine îmbrăcată, ĭar bărbatu prea răŭ îmbrăcat. V. bariz, boccea, dermea, năframă.

buiama sf vz boiama

BUIAMA (pl. -male) sf. (MAN.) 👕 Basma colorată purtată de țărance [tc. bojama].

buiamà f. testemel (în Râmnicu-Sărat). [Turc. BOYAMÀ].

buĭamá V. boĭama.

Etimologice

boiama (-ale), s. f. – (Înv.) Șal, fular. Tc. boyama (Șeineanu, II, 56).

Arhaisme și regionalisme

boiama, s.f. (înv.) basma (pătrată), testemel, broboadă.

Intrare: boiama
substantiv feminin (F149)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • boiama
  • boiamaua
plural
  • boiamale
  • boiamalele
genitiv-dativ singular
  • boiamale
  • boiamalei
plural
  • boiamale
  • boiamalelor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F149)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • buiama
  • buiamaua
plural
  • buiamale
  • buiamalele
genitiv-dativ singular
  • buiamale
  • buiamalei
plural
  • buiamale
  • buiamalelor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

boiama, boiamalesubstantiv feminin

  • 1. învechit regional Broboadă pătrată de mătase, cu dungi largi de fir sau de bumbac. MDA2 CADE
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.