3 definiții pentru bosâncit
Explicative DEX
bosânci vtr [At: CV, 1949, nr 8 / Pzi: ~ncesc / E: ns cf bostangi] A migăli.
bosîncésc (mă) v. refl. (ung. boszankodni, a se supăra, a purta ură). Munt. Fam. Mă mocoșesc, mă boțocănesc, mă bunghinesc, mă muncesc prea mult c’un lucru pînă să-l termin: nu te maĭ bosînci atîta cu cusutu haĭneĭ (Și ca v. tr.). – În Mold. bostîngesc (v. tr.), mocoșesc, și mă bostîngesc, mă mocoșesc. – V. buchisesc.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Arhaisme și regionalisme
bosânci, bosâncesc, vb. IV (reg.) a (se) mocoși, a stărui lent, migălos.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: bosâncit
bosâncit participiu
| participiu (PT2) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||