2 definiții pentru blenotoree
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
blenotoree s.f. (med.) Scurgere a urechii, în caz de catar auricular. • pl. -ee. /blen- + otoree.
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
BLEN-, v. BLENO-. □ ~enterie (v. -enterie), s. f., stare patologică manifestată prin eliminarea frecventă a materiilor fecale de consistență lichidă sau moale; ~oftalmie (v. -oftalmie), s. f., 1. Inflamație catarală a conjunctivei. 2. Secreție conjunctivală exagerată; ~otoree (v. oto-, v. -ree), s. f., scurgere a urechii în catarul auricular; ~urie (v. -urie), s. f., prezența de mucozități în urină.
- sursa: DETS (1987)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Intrare: blenotoree
blenotoree substantiv feminin
| substantiv feminin (F142) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||