6 definiții pentru biplacă
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
biplacă sf [At: MDENC / Pl: ~lăci / E: bi- + placă] Tub electronic cu doi anozi și un catod, folosit pentru detecție și ca element redresor.
biplacă s.f. (electron.) Tub electronic cu doi anozi și un catod, folosit pentru detecție și ca element redresor. • pl. -ăci /bi- + placă.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
biplacă (desp. bi-pla-) s. f., g.-d. art. biplăcii; pl. biplăci
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
biplacă (bi-pla-) s. f., g.-d. art. biplăcii; pl. biplăci
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
biplacă s. f. (sil. -pla-), g.-d. art. biplăcii
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
BIPLÁCĂ (< bi + placă) s. f. Tub electronic cu doi anozi și un catod, utilizat ca element redresor și pentru detecție.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: biplacă
biplacă substantiv feminin
- silabație: -pla-
| substantiv feminin (F74) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||