belacoasă sf [At: NECULCE, ap. LET. II 249/12 / V: belec-, belic- / Pl: ~se / E: nct] 1 Stofa de mătase, prețioasă. 2 Rochie din material de mătase, purtată până la începutul sec. XIX.

‡BELACOASĂ (pl. -oase) sf. Un fel de stofă de mătase, atlaz: trimetea giupîneselor daruri, canavițe, belacoase (NEC.) [rus. bělokosŭ].

belacoasă f. un fel de batistă sau țesătură din bumbac: rochie de belacoasă roșie sau galbenă OD. [= fr. belle Ecosse].

belacoásă (oa dift.) f., pl. e (rus. bĭelokós, „cu păru alb”, atlaz cu florĭ. V. cosiță). Vechĭ.Un fel de atlaz.

belecoasă sf vz belacoasă

belicoasă sf vz belacoasă

belacoasă (belacoase), s. f. – (Înv.) Țesătură de mătase. – Var. belecoasă, belicoasă. Fr. belle Ecosse, probabil prin filieră orientală (cf. rus. belekos). Sec. XVIII.

belacoasă s.f. (înv.) stofă de mătase prețioasă.