9 definiții pentru așezătură
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
așezătură sf [At: (a. 1743) URICARIUL V, 263/19-20 / V: (reg) așăz~ / Pl: ~ri / E: așeza + -ură] 1 (Rar; prt) Așezare (1) făcută într-un mod neîndemânatic, în grabă etc. 2 (Înv) Învoială. 3 (Ccr) Suprafață de teren la un nivel ceva mai jos decât cele dimprejur Vz așezat2 (8). 4 (Înv; Buc) Gropiță în bărbie.
†AȘEZĂTURĂ (pl. -turi) sf. 1 Loc așezat mai jos decît altul, loc afundat (HASD.) ¶ 2 Gropiță: s'ar face în mijlocul bărbii o ~ (MAR.) ¶ 3 ‡Învoială.
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
AȘEZĂTURĂ, așezături, s. f. Depresiune de teren. V. adîncătură, scufundătură. [Băhnița] era pe-o așezătură, sub culme. SADOVEANU, N. F. 117. [Bistrița] se odihnește o clipă pe o așezătură mai revărsată a patului său. HOGAȘ, DR. 242.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
AȘEZĂTURĂ, așezături, s. f. (Rar) Depresiune de teren. – Din așeza + suf. -(ă)tură.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
așezătură f. loc așezat sau mai jos ca altul de prin prejur.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
așezătură f., pl. ĭ. Felu cum îs așezate lucrurile orĭ oameniĭ, ordine. Podiș, terasă, loc șes. Între altele maĭ accidentale: în deal se întinde o așezătură, pe care se află satu Mihorenĭ. V. grind.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
așăzătură sf vz așezătură
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
Așezătură ≠ ridicătură
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
așezătură, așezături, s.f. (înv.) loc mai jos decât altul
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv feminin (F43) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F43) Surse flexiune: MDA2 | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
așezătură, așezăturisubstantiv feminin
- 1. Depresiune de teren. DLRLC DLRMantonime: ridicătură
- [Băhnița] era pe-o așezătură, sub culme. SADOVEANU, N. F. 117. DLRLC
- [Bistrița] se odihnește o clipă pe o așezătură mai revărsată a patului său. HOGAȘ, DR. 242. DLRLC
-
etimologie:
- așeza + sufix -(ă)tură. DLRM