3 definiții pentru atocmire

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

atocmire sf [At: CANTEMIR, IST. 90 / Pl: ~ri / E: atocmi] (Înv; nob) 1 Asemănare. 2 Adaptare.

ATOCMIRE s. f. (Mold.) Potrivire, armonie, acord. În dobitocul acesta..., firea, nu după mărimea trupului, duhurile în cumpăna atocmirii au împărțit. CANTEMIR, IST. Etimologie: a + tocmire. Cf. atocma2. Vezi și atocma1, atocma2, atocmat, neatocmire.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

atocmire, atocmiri, s.f. (înv.) armonie, potrivire

Intrare: atocmire
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • atocmire
  • atocmirea
plural
  • atocmiri
  • atocmirile
genitiv-dativ singular
  • atocmiri
  • atocmirii
plural
  • atocmiri
  • atocmirilor
vocativ singular
plural