astăura - definiție și paradigmă | dexonline

6 definiții pentru astăura

Explicative DEX

astăura v [At: JAHRESBER. III, 313 / Pzi: astaur / E: a¹ + staur] (Ban) A pândi.

sursa: MDA2 (2010)
adăugată de blaurb.
acțiuni
- link permalink

ASTĂURA (astaur) vb. intr. Băn. A pîndi pe cineva spre a-l vedea, spre a-l prinde [👉 STĂURA].

astăurat¹ sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: astăura] (Ban) Pândire.

sursa: MDA2 (2010)
adăugată de blaurb.
acțiuni
- link permalink

Etimologice

ASTĂURA, astăur, vb. I. Tranz. (Trans.; Var.) A stăura. (în loc de zgăura, cu pref. a-)

Sinonime

ASTĂURA vb. v. pândi.

astăura vb. v. PÎNDI.

Intrare: astăura

astăura verb grupa I conjugarea I

verb (VT2)		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) astăura	astăurare	astăurat astăuratu‑	astăurând astăurându‑	singular	plural
		(a) astăura	astăurare	astăurat astăuratu‑	astăurând astăurându‑	astăură	astăurați

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	astăur	(să) astăur	astăuram	astăurai	astăurasem
	a II-a (tu)	astăuri	(să) astăuri	astăurai	astăurași	astăuraseși
	a III-a (el, ea)	astăură	(să) astăure	astăura	astăură	astăurase
plural	I (noi)	astăurăm	(să) astăurăm	astăuram	astăurarăm	astăuraserăm astăurasem
	a II-a (voi)	astăurați	(să) astăurați	astăurați	astăurarăți	astăuraserăți astăuraseți
	a III-a (ei, ele)	astăură	(să) astăure	astăurau	astăurară	astăuraseră

* formă nerecomandată sau greșită – (arată)

* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)