3 definiții pentru armănit
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
armănit sn [At: DAMÉ, T., 56 / V: h~, hăr~ / Pl: ~uri / E: arman + -it] (Reg) Treierat1 (la un arman1).
armănit n. treerat (la Constanța).
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
armănit s.n. (reg., înv.) treierat (al cerealelor)
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: armănit
armănit substantiv neutru
| substantiv neutru (N29) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)