3 definiții pentru țăcală (armă)

Explicative DEX

țăca1 sf [At: CIAUȘANU, V. 206 / Pl: ~le / E: ns cf țăcălaș] (Olt) 1 Pușcă veche, uzată, ruginită. 2 Pușcă de vânătoare. 3 (Pex) Obiect vechi, uzat, stricat.

ȚĂCA sf. ⚔️ Pușcă veche, rugină de pușcă (CIAUȘ.) [refăcut din săcăluș și modificat sub influența lui țac!; comp. ȚĂCĂLUȘ].

Arhaisme și regionalisme

țăcală, țăcale, s.f. (reg.) 1. pușcă veche, de vânătoare. 2. obiect uzat, stricat, clopot la gâtul oilor. 3. persoană cicălitoare.

Intrare: țăcală (armă)
țăcală substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • țăca
  • țăcala
plural
  • țăcale
  • țăcalele
genitiv-dativ singular
  • țăcale
  • țăcalei
plural
  • țăcale
  • țăcalelor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

țăca, țăcalesubstantiv feminin

regional
  • 1. Pușcă veche, uzată, ruginită. MDA2 CADE
  • 2. Pușcă de vânătoare. MDA2
  • 3. prin extensiune Obiect vechi, uzat, stricat. MDA2
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.