O definiție pentru țândră-mândră
Explicative DEX
țândru-mândru, ~ră-~ră [At: MÎNDRESCU, L. P. 86 / Pl: ~ri-~ri, ~re-~re / E: mândru] (Reg) 1 a Îngâmfat. 2 a (Îe) Țândră-mândră și flămândă Se spune despre o persoană care, deși săracă, este mândră. 3 sf Femeie frumoasă, veselă, drăgăstoasă, dar leneșă.
Intrare: țândră-mândră
țândră-mândră substantiv feminin
| substantiv feminin compus | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
țândră-mândră, țândre-mândresubstantiv feminin
- 1. Femeie frumoasă, veselă, drăgăstoasă, dar leneșă. MDA2
etimologie:
- mândru MDA2
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.