5 definiții pentru țuțul

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

țuțul sn [At: TDRG / A și: țuțul / Pl: ~e, ~i sm / E: pvb țuțula] 1 (Reg) Țuțui2. 2 (Reg) Scrânciob pentru două persoane. 3 (Ban) Leagăn pentru copii mici, atârnat de grindă.

ȚUȚUL, țuțule, s. n. (Regional) Scrînciob.

ȚUȚUL, țuțule, s. n. (Reg.) Scrînciob. – Comp. sb. cucati „a legăna”.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

Intrare: țuțul
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • țuțul
  • țuțulul
  • țuțulu‑
plural
  • țuțule
  • țuțulele
genitiv-dativ singular
  • țuțul
  • țuțulului
plural
  • țuțule
  • țuțulelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

țuțul, țuțulesubstantiv neutru

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.