4 definiții pentru țuțuiere
Explicative DEX
ȚUȚUIA, țuțui, vb. I. Refl. A se cocoța. [Pr.: -țu-ia] – Din țuțui.
Ortografice DOOM
țuțuia vb., ind. prez. 1 sg. țuțui/țuțuiez, 1 pl. țuțuiem; conj. prez. 3 sg. și pl. țuțuie/țuțuieze; ger. țuțuind
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Sinonime
ȚUȚUIA vb. v. cățăra, cocoța, ridica, sui, urca.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Arhaisme și regionalisme
țuțuia, țuțui, vb. I refl. (reg.) 1. a se cocoța. 2. a ascuți.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: țuțuiere
țuțuiere infinitiv lung
| infinitiv lung (IL107) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
țuțuia, țuțuiverb
-
- Necăjită, se țuțuie pe coama unui zid. La TDRG. DLRLC
-
etimologie:
- țuțui DEX '09 DEX '98
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.