opțiuni
  • info

6 definiții pentru șănțuit

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ȘĂNȚUIT, -Ă, șănțuiți, -te, adj. Cu șanțuri. P. anal. (Despre obraz) Brăzdat, încrețit. – V. șănțui.

șănțuit1 sn [At: ECONOMIA, 115/11 / Pl: ~uri / E: șănțui] (Rar) Șănțuire (3).

șănțuit2, ~ă a [At: BIBLIA (1688), 1612/46 / Pl: ~iți, ~e / E: șănțui] 1 (Înv; d. cetăți) Înconjurat cu șanțuri1 (1). 2 (D. locuri) Cu șanțuri1 (4). 3 (Pan; d. obraz, piele etc.) Brăzdat2 (3).

ȘĂNȚUIT, -Ă, șănțuiți, -te, adj. Cu șanțuri. ♦ P. anal. (Despre obraz) Brăzdat, încrețit. – V. șănțui.

ȘĂNȚUIT, -Ă, șănțuiți, -te, adj. Cu șanțuri. Fig. (Despre obraz) Brăzdat, încrețit. Pe bănci înguste de stejar Mineri cu fețe șănțuite: Ei par niște ciudați școlari Care învață din trăite. DEȘLIU, M. 10.

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

șănțuit, -ă, șănțuiți, -te adj. (intl.) tăiat, spintecat.

Intrare: șănțuit
șănțuit adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șănțuit
  • șănțuitul
  • șănțuitu‑
  • șănțuită
  • șănțuita
plural
  • șănțuiți
  • șănțuiții
  • șănțuite
  • șănțuitele
genitiv-dativ singular
  • șănțuit
  • șănțuitului
  • șănțuite
  • șănțuitei
plural
  • șănțuiți
  • șănțuiților
  • șănțuite
  • șănțuitelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

șănțuit, șănțuităadjectiv

  • 1. Cu șanțuri. DEX '09 DEX '98
    • 1.1. prin analogie Despre obraz: brăzdat, încrețit. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: brăzdat încrețit
      • format_quote Pe bănci înguste de stejar Mineri cu fețe șănțuite: Ei par niște ciudați școlari Care învață din trăite. DEȘLIU, M. 10. DLRLC
etimologie:
  • vezi șănțui DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.