3 definiții pentru șupit

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

șupésc v. tr. (cp. cu cĭupesc). Cor. ș. a. Înhaț, înșfac.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ȘUPI vb. v. arunca, azvârli, bate, izbi, lovi, năpusti, năvăli, precipita, repezi, sări, tăbărî, zvârli.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

șupi2, șupesc, vb. IV 1. (înv.) a jefui; a răpi. 2. (despre persoane) a bate, a lovi.

Intrare: șupit
șupit participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șupit
  • șupitul
  • șupitu‑
  • șupi
  • șupita
plural
  • șupiți
  • șupiții
  • șupite
  • șupitele
genitiv-dativ singular
  • șupit
  • șupitului
  • șupite
  • șupitei
plural
  • șupiți
  • șupiților
  • șupite
  • șupitelor
vocativ singular
plural
șupire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șupire
  • șupirea
plural
  • șupiri
  • șupirile
genitiv-dativ singular
  • șupiri
  • șupirii
plural
  • șupiri
  • șupirilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)