5 definiții pentru șugă
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
șugă sf [At: TDRG / Pl: ? / E: bg шуга, srb šuga „scabie”] 1 (Reg) Boală a oilor nedefinită mai îndeaproape. 2 (Reg; îe) A se ține ~ (de cineva) A se ține scai (de cineva). 3 (Reg; adesea întărit prin „rea”) Belea (1). 4 (Mun; fig) Grup de copii nebunatici.
șúgă f., pl. ĭ (bg. sîrb. šuga, rîĭe). Pop. Șugă rea, belea, neajuns, suferință (de ex., războĭu, beția).
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ȘUGĂ s. v. belea, bucluc, dandana, încurcătură, năpastă, neajuns, necaz, nemulțumire, nenorocire, neplăcere, nevoie, pacoste, pocinog, rău, supărare.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
șugă s. v. BELEA. BUCLUC. DANDANA. ÎNCURCĂTURA. NĂPASTĂ. NEAJUNS. NECAZ. NEMULȚUMIRE. NENOROCIRE. NEPLĂCERE. NEVOIE. PACOSTE. POCINOG. RĂU. SUPĂRARE.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
șugă, șugi, s.f. (reg.) 1. boală a oilor. 2. belea, necaz, nenorocire. 3. (fig.) grup de copii nebunatici.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv feminin (F47) Surse flexiune: DAR, Scriban | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |