5 definiții pentru șovârcăi
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
șovârcăi vi [At: ȚICHINDEAL, F. 15 / V: (reg) ~câi / Pzi: ~esc / E: ns cf șovârca, șovârni] (D. oameni) 1 (Reg) A se da într-o parte (ferindu-se de ceva). 2 (Buc) A șovârca (3). 3 (Buc) A căuta pretexte.
șovârcâi v vz șovârcăi
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ȘOVÎRCĂI, șovîrcăiesc, vb. IV. Intranz. (Regional) A evita un obstacol, ferindu-se, dîndu-se în lături; fig. a ocoli o situație dificilă, a căuta să scapi dintr-o încurcătură. Cînd vine furca la ochi, cu greu iaste aceluia carele nu știe să șovîrcăiască. ȚICHINDEAL, F. 15.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ȘOVÎRCĂI, șovîrcăiesc, vb. IV. Intranz. (Reg.) A evita un obstacol, ferindu-se; fig. a ocoli o situație dificilă, a căuta să scapi dintr-o încurcătură.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de gall
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
șovârcăi, șovârcăiesc, vb. IV (reg.; despre oameni) 1. a se da la o parte (ferindu-se de ceva). 2. a încerca să ocolească, să ascundă adevărul; a căuta pretexte.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
verb (V408) Surse flexiune: DLRM | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
șovârcăi, șovârcăiescverb
- 1. A evita un obstacol, ferindu-se, dându-se în lături. DLRLC DLRM
- Cînd vine furca la ochi, cu greu iaste aceluia carele nu știe să șovîrcăiască. ȚICHINDEAL, F. 15. DLRLC
- 1.1. A ocoli o situație dificilă, a căuta să scapi dintr-o încurcătură. DLRLC DLRM
-