3 definiții pentru șoricie
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
șoricie (bot.) s. f., art. șoricia, g.-d. art. șoriciei; pl. șoricii, art. șoriciile
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
șoricie, adj. – Oi negre la care (cu trecerea anilor) li se decolorează lâna devenind roșiatică-cenușie, asemănătoare cu a șoarecelui de câmp (Georgeoni, 1926: 31). – Din șoarece (< lat. sorex, -icis) (Șăineanu, Scriban, MDA) + suf. -iu, -ie.
- sursa: DRAM 2015 (2015)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
șoricie, adj. – Oi negre la care (cu trecerea anilor) li se decolorează lâna devenind roșiatică-cenușie, asemănătoare cu a șoarecelui de câmp (Georgeoni 1926: 31). – Din șoarece (< lat. sorex, -icis).
- sursa: DRAM (2011)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Intrare: șoricie
șoricie substantiv feminin
substantiv feminin (F134) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |