4 definiții pentru șest (persoană) învechit
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
șest2 [At: BUL. FIL. II, 207 / Pl: ~uri sn / E: rs шесть] (Arg) 1-2 sn, i (Adesea pronunțat cu „e” prelungit) (Cuvânt prin care se) semnalează apropierea unei (sau a unor) persoane față de care se cere precauție sau care reprezintă un pericol Si: (arg) șase (11-12). 3 sn (Îlav) Pe ~ Pe furiș. 4 sn (Îal) În mod fraudulos. 5 sms Răufăcător care stă la pândă pentru a-și avertiza tovarășii la apropierea unui pericol.
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
șest3 (persoană) (înv.) s. m.
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
șest3 (persoană) (înv.) s. m.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
șest (persoană) s. m.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: șest (persoană)
șest1 (s.m.) substantiv masculin
| substantiv masculin (M3) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)