O definiție pentru Ști

Enciclopedice

ȘTI vb. 1. Știutu, Toader (Vr C 182). 2. Ștința b. (16 B III 384), < subst. știință.

Intrare: Ști
nume propriu (I3)
  • Ști
Exemple de pronunție a termenului „Ști” (50 clipuri)
Clipul 1 / 50