O definiție pentru ăuire
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
Intrare: ăuire
ăuire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
aui, auiesc / hăui, hăuiescverb
-
- Dar auie prelung sirena Și bate clopotul în dungă. BENIUC, C. 20. DLRLC
- [Țigăncile] te îmbie să-ți ghicească norocul în ghioc alb care auie dacă-l pui la ureche. STANCU, D. 110. DLRLC
- Toată valea auiește de-un ecou, frumos, muzical. VLAHUȚĂ, O. A. III 33. DLRLC
- Ecouri lungi [de toacă] auiesc prin coridoare, prin sălile boltite ale chiliilor, întreaga mănăstire răsună ca o vioară. VLAHUȚĂ, O. A. II 164. DLRLC
- Brazii, căzînd, fac atîta zgomot, încît hăuie toată pădurea. BOGZA, C. O. 135. DLRLC
- Auzeam, din ce în ce mai pierdute, bătăile ciocanelor răsunînd, hăuind în peșteri negre, ca pînă-n măruntaiele pămîntului. SADOVEANU, O. VI 277. DLRLC
-
etimologie:
- DEX '09 DLRM NODEX