9 definiții pentru înțolit
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ÎNȚOLIT, -Ă, înțoliți, -te, adj. (Fam.) Care este bine îmbrăcat, care are haine noi; fig. parvenit. – V. înțoli.
ÎNȚOLIT, -Ă, înțoliți, -te, adj. (Fam.) Care este bine îmbrăcat, care are haine noi; fig. parvenit. – V. înțoli.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
înțolit, ~ă a [At: GHEORGACHI, ap. LET. III, 317/10 / V: ~lat / Pl: ~iți, ~e / E: înțoli] 1 (D. om) Care și-a cumpărat haine noi. 2 (Pex) Care se îmbracă bine, elegant. 3 (Fig; fam; pex) Parvenit. 4 (D. capul femeilor) învelit cu haine sau cârpe. 5 (Reg; d. animale) Acoperit cu un țol. 6 (Fig; nob) Ornat.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎNȚOLIT, -Ă, înțoliți, -te, adj. (Familiar) Îmbrăcat bine, cu haine noi; fig. parvenit. Era nepotul unui cafegi-bașa... înțolit din mănoase otcupuri. C. PETRESCU, A. R. 11. Care mai bine-nțoliți, Care rupți și jerpeliți. TEODORESCU, P. P. 587.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
înțolat1 sn vz înțolit1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
înțolat2, ~ă a vz înțolit2
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
înțolit, înțolită, adj. (pop.) 1. îmbrăcat bine. 2. împodobit, ornat.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
înțolit s.n. (pop.) 1. înțolire, îmbrăcare cu obiecte bune. 2. împodobire, ornare.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare de argou
Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.
înțolit, -ă înțoliți, -te adj. 1. care este bine îmbrăcat, care are haine noi 2. (fig.) parvenit
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
înțolit la marele fix / la patru ace expr. (pop.) îmbrăcat elegant.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
înțolit, înțolităadjectiv
- 1. Care este bine îmbrăcat, care are haine noi. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Era nepotul unui cafegi-bașa... înțolit din mănoase otcupuri. C. PETRESCU, A. R. 11. DLRLC
- Care mai bine-nțoliți, Care rupți și jerpeliți. TEODORESCU, P. P. 587. DLRLC
- 1.1. Parvenit. DEX '09 DLRLCsinonime: parvenit
-
etimologie:
- înțoli DEX '09 DEX '98