3 definiții pentru însurăți
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
însurăți vr [At: MARIAN, S. R. II, 32 / Pzi: ~țesc / E: în- + surată] (Reg; d. fete) A se lega surate.
însurățésc v. tr. Fac surată. V. refl. Mă prind surată. V. înfîrtățesc.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
însurăți vb. IV refl. (înv.; despre fete) a se lega surate, a se înfârtăți.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: însurăți
verb (V401) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)