opțiuni

9 definiții pentru însulițat

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

însulițat2, ~ă a [At: DOSOFTEI, V. S. 92/2 / Pl: ~ați, ~e / E: însulița] (Înv) Străpuns cu sulița.

însulițat1 sn [At: GRIGORIU-RIGO, M. P. I, 94 / Pl: ~uri / E: insulița] Însulițare.

insulița vt [At: MARIAN, D. 72 / Pzi: ~țez / E: în- + sulița] (Îvr) A străpunge cu sulița.

ÎNSULIȚA, însulițez, vb. I. Tranz. (Rar) A străpunge cu sulița. Și-a-nsulițat pe Ableros oșteanul voinic Antilohos. MURNU, I. 116. ◊ Fig. O barză... însulița cu ciocul o hrană tainică aflată în straturile apei sau în nămoluri. DUMITRIU, V. L. 120.

ÎNSULIȚA, însulițez, vb. I. Tranz. (Rar) A străpunge cu sulița. – Din în- + suliță.

însulițéz v. tr. Vechĭ. Împung cu sulița. V. împușc, săgetez.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

însulițat, însulițată, adj. (înv.) străpuns, împuns (cu sulița).

însulițat s.n. (înv.) însulițare, împungere, străpungere.

însulița, însulițez, vb. I (înv.) a străpunge cu sulița; a împunge cu sulița.

Intrare: însulițat
însulițat adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • însulițat
  • ‑nsulițat
  • însulițatul
  • însulițatu‑
  • ‑nsulițatul
  • ‑nsulițatu‑
  • însulițată
  • ‑nsulițată
  • însulițata
  • ‑nsulițata
plural
  • însulițați
  • ‑nsulițați
  • însulițații
  • ‑nsulițații
  • însulițate
  • ‑nsulițate
  • însulițatele
  • ‑nsulițatele
genitiv-dativ singular
  • însulițat
  • ‑nsulițat
  • însulițatului
  • ‑nsulițatului
  • însulițate
  • ‑nsulițate
  • însulițatei
  • ‑nsulițatei
plural
  • însulițați
  • ‑nsulițați
  • însulițaților
  • ‑nsulițaților
  • însulițate
  • ‑nsulițate
  • însulițatelor
  • ‑nsulițatelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)