5 definiții pentru înscăunat
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ÎNSCĂUNAT, -Ă, înscăunați, -te, adj. Care s-a urcat pe tron; care a primit demnitatea de arhiereu; p. gener. ajuns la putere, instaurat. [Pr.: -scă-u-] – V. înscăuna.
ÎNSCĂUNAT, -Ă, înscăunați, -te, adj. Care s-a urcat pe tron; care a primit demnitatea de arhiereu; p. gener. ajuns la putere, instaurat. [Pr.: -scă-u-] – V. înscăuna.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
înscăunat, ~ă a [At: TDRG / P: ~scă-u~ / Pl: ~ați, ~e / E: înscăuna] 1 Care s-a urcat pe tron. 2-3 Care a fost (numit sau) ales arhiereu. 4 (Pgn) Ajuns la putere Si: instaurat. 5 (Rar) Întemeiat.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎNSCĂUNAT, -Ă, înscăunați, -te, adj. (Rar) Care a primit puterea monarhică sau bisericească; întronat, ajuns la putere.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ÎNSCĂUNAT adj. întronat. (Domnitor ~.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ÎNSCĂUNAT adj. întronat. (Domnitor ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |