opțiuni
  • info
6 definiții pentru înrourat

Explicative DEX

ÎNROURAT, -Ă, înrourați, -te, adj. Acoperit, plin de rouă. [Pr.: -ro-u-] – V. înroura.

ÎNROURAT, -Ă, înrourați, -te, adj. Acoperit, plin de rouă. [Pr.: -ro-u-] – V. înroura.

înrourat, ~ă a [At: BRĂESCU, M. B. 80 / P: ~ro~u~ / Pl: ~ați, ~e / V: ~râu~ / E: înroura$] 1 Acoperit de rouă. 2 (Fig) Transpirat.

ÎNROURAT, -Ă, înrourați, -te, adj. Acoperit de rouă, umezit de rouă. Adîncurile înrourate ale codrilor se deșteptară într-un ecou prelung și jalnic; vuietul aleargă din poieni în poieni, clocotind. SADOVEANU, O. I 63. Iubirea lui e ca o floare cu petalele înrourate. CAMIL PETRESCU, T. II 101. Pe cîmpia-nrourată Dintr-al zilei revărsat Aduna frumoasa fată Rouă-n galbene ulcioare. COȘBUC, P. II 82. ◊ Fig. Înc-o trăsătură pe aceeași urmă, ceva mai adîncă, și rana apăru înrourată de sînge. MIRONESCU, S. A. 35.

înrâurat, ~ă a vz înrourat

Sinonime

ÎNROURAT adj. rourat, (înv. și pop.) rouros. (Iarbă ~.)

ÎNROURAT adj. rourat, (înv. și pop.) rouros. (Iarbă ~.)

Intrare: înrourat
înrourat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • înrourat
  • ‑nrourat
  • înrouratul
  • înrouratu‑
  • ‑nrouratul
  • ‑nrouratu‑
  • înrourată
  • ‑nrourată
  • înrourata
  • ‑nrourata
plural
  • înrourați
  • ‑nrourați
  • înrourații
  • ‑nrourații
  • înrourate
  • ‑nrourate
  • înrouratele
  • ‑nrouratele
genitiv-dativ singular
  • înrourat
  • ‑nrourat
  • înrouratului
  • ‑nrouratului
  • înrourate
  • ‑nrourate
  • înrouratei
  • ‑nrouratei
plural
  • înrourați
  • ‑nrourați
  • înrouraților
  • ‑nrouraților
  • înrourate
  • ‑nrourate
  • înrouratelor
  • ‑nrouratelor
vocativ singular — —
plural — —
înrâurat
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

înrourat, înrouratăadjectiv

  • 1. Acoperit, plin de rouă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: rourat rouros
    • format_quote Adîncurile înrourate ale codrilor se deșteptară într-un ecou prelung și jalnic; vuietul aleargă din poieni în poieni, clocotind. SADOVEANU, O. I 63. DLRLC
    • format_quote Iubirea lui e ca o floare cu petalele înrourate. CAMIL PETRESCU, T. II 101. DLRLC
    • format_quote Pe cîmpia-nrourată Dintr-al zilei revărsat Aduna frumoasa fată Rouă-n galbene ulcioare. COȘBUC, P. II 82. DLRLC
    • format_quote figurat Înc-o trăsătură pe aceeași urmă, ceva mai adîncă, și rana apăru înrourată de sînge. MIRONESCU, S. A. 35. DLRLC
etimologie:
  • vezi înroura DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.