6 definiții pentru îngăimăci
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
îngăimăci vtr [At: RETEGANUL, ap. CADE / Pzi: ~cesc / E: ctm îngăima + buimăci] (Reg) 1-2 A (se) încurca.
ÎNGĂIMĂCI, îngăimăcesc, vb. IV. Tranz. și refl. (Reg.) A (se) încurca, a (se) zăpăci. – Din îngăima + zăpăci.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ÎNGĂIMĂCI vb. v. fâstâci, intimida, încurca, zăpăci.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
îngăimăci vb. v. FÎSTÎCI. INTIMIDA. ÎNCURCA. ZĂPĂCI.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
îngăimăci, îngăimăcesc, (înghemeci, înghemetici), vb. refl. – (reg.) A se încurca, a se zăpăci; a se intimida, a se fâstâci. – Din îngăima „a bolborosi”, contaminat cu buimăci sau zăpăci (DLRM, MDA).
- sursa: DRAM 2015 (2015)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
îngăimăci, -esc. vb. refl. – A se încurca. – Din îngăima contaminat cu buimăci.
- sursa: DRAM (2011)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
| verb (VT406) Surse flexiune: DLRM | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
| plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
| ||
îngăimăci, îngăimăcescverb
etimologie:
- îngăima + zăpăci DLRM
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.