6 definiții pentru îngurzit

Explicative DEX

ÎNGURZIT, -Ă, îngurziți, -te, adj. (Reg.) Strâns, adunat în crețuri (cu ajutorul unei sfori, al unei curelușe); încrețit2. – V. îngurzi.

ÎNGURZIT, -Ă, îngurziți, -te, adj. (Reg.) Strâns, adunat în crețuri (cu ajutorul unei sfori, al unei curelușe); încrețit2. – V. îngurzi.

îngurzit, ~ă a [At: SIMA, M. / V: ~gor~, ~gruz~ / Pl: ~iți, ~e / E: îngurzi] (Reg) 1 Încrețit. 2 Peticit. 3 Șifonat. 4 Ridat. 5 Desenat în zigzag.

ÎNGURZIT, -Ă, îngurziți, -te, adj. (Regional) Strîns, adunat în crețuri; încrețit. Corzile țin marginile îngurzite. ȘEZ. IV 114.

îngorzit, ~ă a vz îngurzit2

îngruzit, ~ă a vz îngurzit2

Arhaisme și regionalisme

îngurzít, -ă, îngurziți, -te, adj. (reg.) (ref. la marginea opincii) Strâns cu o curelușă: „…opinci din oargă, cu gurgâi într-o parte, îngurzite încruciș în față și la spate…” (Faiciuc, 2008: 180). – Din îngurzi.

Intrare: îngurzit
îngurzit adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • îngurzit
  • ‑ngurzit
  • îngurzitul
  • îngurzitu‑
  • ‑ngurzitul
  • ‑ngurzitu‑
  • îngurzi
  • ‑ngurzi
  • îngurzita
  • ‑ngurzita
plural
  • îngurziți
  • ‑ngurziți
  • îngurziții
  • ‑ngurziții
  • îngurzite
  • ‑ngurzite
  • îngurzitele
  • ‑ngurzitele
genitiv-dativ singular
  • îngurzit
  • ‑ngurzit
  • îngurzitului
  • ‑ngurzitului
  • îngurzite
  • ‑ngurzite
  • îngurzitei
  • ‑ngurzitei
plural
  • îngurziți
  • ‑ngurziți
  • îngurziților
  • ‑ngurziților
  • îngurzite
  • ‑ngurzite
  • îngurzitelor
  • ‑ngurzitelor
vocativ singular
plural
îngorzit
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
îngruzit participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • îngruzit
  • ‑ngruzit
  • îngruzitul
  • îngruzitu‑
  • ‑ngruzitul
  • ‑ngruzitu‑
  • îngruzi
  • ‑ngruzi
  • îngruzita
  • ‑ngruzita
plural
  • îngruziți
  • ‑ngruziți
  • îngruziții
  • ‑ngruziții
  • îngruzite
  • ‑ngruzite
  • îngruzitele
  • ‑ngruzitele
genitiv-dativ singular
  • îngruzit
  • ‑ngruzit
  • îngruzitului
  • ‑ngruzitului
  • îngruzite
  • ‑ngruzite
  • îngruzitei
  • ‑ngruzitei
plural
  • îngruziți
  • ‑ngruziți
  • îngruziților
  • ‑ngruziților
  • îngruzite
  • ‑ngruzite
  • îngruzitelor
  • ‑ngruzitelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

îngurzit, îngurziadjectiv

  • 1. regional Strâns, adunat în crețuri (cu ajutorul unei sfori, al unei curelușe); încrețit (1.). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: încrețit
    • format_quote Corzile țin marginile îngurzite. ȘEZ. IV 114. DLRLC
etimologie:
  • vezi îngurzi DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.