3 definiții pentru îndușmănit
Explicative DEX
ÎNDUȘMĂNIT, -Ă, îndușmăniți, -te, adj. (Reg.) Care nutrește dușmănie împotriva cuiva, învrăjbit cu cineva. – V. îndușmăni.
ÎNDUȘMĂNIT, -Ă, îndușmăniți, -te, adj. (Reg.) Care nutrește dușmănie împotriva cuiva, învrăjbit cu cineva. – V. îndușmăni.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
îndușmănit, ~ă a [At: GALAN, Z. R. 212 / Pl: ~iți, ~e / E: îndușmăni] (Reg) Care nutrește dușmănie împotriva cuiva.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎNDUȘMĂNIT, -Ă, îndușmăniți, -te, adj. Care nutrește dușmănie împotriva cuiva, învrăjbit cu cineva. Oameni obidiți din cale-afară, îndușmăniți pe viață și pe moarte cu toate rînduielile vremii și hotărîți s-apuce calea codrului. GALAN, Z. R. 230.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: îndușmănit
îndușmănit adjectiv
adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
îndușmănit, îndușmănităadjectiv
- 1. Care nutrește dușmănie împotriva cuiva, învrăjbit cu cineva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Oameni obidiți din cale-afară, îndușmăniți pe viață și pe moarte cu toate rînduielile vremii și hotărîți s-apuce calea codrului. GALAN, Z. R. 230. DLRLC
-
etimologie:
- îndușmăni DEX '98 DEX '09