5 definiții pentru încărire
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
încări vr [At: ANON. CAR. / Pzi: ~resc / E: lat incalesco] (Înv; d. persoane) A se înfierbânta.
încărésc v. tr. (lat. incaléscere, d. cálidus, cald; sp. calecer). Vechĭ. Încălzesc.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ÎNCĂRI vb. v. încălzi, muia.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
încări vb. v. ÎNCĂLZI. MUIA.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
încări (încăresc, încărit), vb. refl. – A se încălzi. Lat. incălescĕre, trecut la *incalire, ca toate vb. incoative (Tiktin; Candrea-Dens., 840; DAR). Înv.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: încărire
încărire infinitiv lung
| infinitiv lung (IL107) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)