3 definiții pentru încântec
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
încântec n. farmec: încântec și descântec pe lume s’au lăsat AL.
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ÎNCÂNTEC s. v. delectare, desfătare, farmec, încântare, plăcere, voluptate, vrajă.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
încîntec s. v. DELECTARE. DESFĂTARE. FARMEC. ÎNCÎNTARE. PLĂCERE. VOLUPTATE. VRAJĂ.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: încântec
încântec substantiv neutru
substantiv neutru (N2) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)