3 definiții pentru încântec

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

încântec n. farmec: încântec și descântec pe lume s’au lăsat AL.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ÎNCÂNTEC s. v. delectare, desfătare, farmec, încântare, plăcere, voluptate, vrajă.

încîntec s. v. DELECTARE. DESFĂTARE. FARMEC. ÎNCÎNTARE. PLĂCERE. VOLUPTATE. VRAJĂ.

Intrare: încântec
încântec substantiv neutru
substantiv neutru (N2)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • încântec
  • ‑ncântec
  • încântecul
  • încântecu‑
  • ‑ncântecul
  • ‑ncântecu‑
plural
  • încântece
  • ‑ncântece
  • încântecele
  • ‑ncântecele
genitiv-dativ singular
  • încântec
  • ‑ncântec
  • încântecului
  • ‑ncântecului
plural
  • încântece
  • ‑ncântece
  • încântecelor
  • ‑ncântecelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)