15 definiții pentru închelbăra

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

închelbăra [At: I. GOLESCU, C, / V: ~eibăra, ~erbăla, ~erbăra, ~erbela, ~beri / Pzi: ~rez / E: ns cf închelba] (Reg) 1-2 vtr A (se) închelba (1-2). 3 vt A strânge de ici de colo. 4 vt A strânge câte puțin. 5-7 vt A închelba (4-6). 8 vt A face rost de ceva. 9 vt A alcătui ceva la repezeală, improvizând din materiale puține Si: a închelbăși.

ÎNCHELBĂRA, închelbărez, vb. I. Tranz. (Munt., Olt.) A închelba. Apucă și el pe cărarea ce o văzu mai aproape... după ce-și inchelbără un rînd de haine. ISPIRESCU, L. 136. – Variantă: încherbăli, încherbălesc (REBREANU, R. I 189), vb. IV.

ÎNCHELBĂRA, închelbărez, vb. I. Tranz. (Reg.) A închelba. – Din închelba.

închelbărà v. V. încăibărà: își închelbăra un rând de haine ISP.

încheibăra v vz închelbăra

încherbăla v vz închelbăra

încherbăra v vz închelbăra

închélb și închérb, a v. tr. (cp. cu încaĭbăr). Vest. Înjgheb, închipez, adun cu greŭ o avere, niște banĭ. – Și închélbăr și închéĭbăr, -erĭ, -ără, să închelbere, a -á. Part. închelbărit (VR. 1929, 9-10, 331)

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ÎNCHELBĂRA vb. v. aduna, închipui, încropi, înfiripa, înjgheba, întruni, reuni, strânge.

închelbăra vb. v. ADUNA. ÎNCHIPUI. ÎNCROPI. ÎNFIRIPA. ÎNJGHEBA. ÎNTRUNI. REUNI. STRÎNGE.

Intrare: închelbăra
verb (VT201)
Surse flexiune: DLRM
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • închelbăra
  • ‑nchelbăra
  • închelbărare
  • ‑nchelbărare
  • închelbărat
  • ‑nchelbărat
  • închelbăratu‑
  • ‑nchelbăratu‑
  • închelbărând
  • ‑nchelbărând
  • închelbărându‑
  • ‑nchelbărându‑
singular plural
  • închelbărea
  • ‑nchelbărea
  • închelbărați
  • ‑nchelbărați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • închelbărez
  • ‑nchelbărez
(să)
  • închelbărez
  • ‑nchelbărez
  • închelbăram
  • ‑nchelbăram
  • închelbărai
  • ‑nchelbărai
  • închelbărasem
  • ‑nchelbărasem
a II-a (tu)
  • închelbărezi
  • ‑nchelbărezi
(să)
  • închelbărezi
  • ‑nchelbărezi
  • închelbărai
  • ‑nchelbărai
  • închelbărași
  • ‑nchelbărași
  • închelbăraseși
  • ‑nchelbăraseși
a III-a (el, ea)
  • închelbărea
  • ‑nchelbărea
(să)
  • închelbăreze
  • ‑nchelbăreze
  • închelbăra
  • ‑nchelbăra
  • închelbără
  • ‑nchelbără
  • închelbărase
  • ‑nchelbărase
plural I (noi)
  • închelbărăm
  • ‑nchelbărăm
(să)
  • închelbărăm
  • ‑nchelbărăm
  • închelbăram
  • ‑nchelbăram
  • închelbărarăm
  • ‑nchelbărarăm
  • închelbăraserăm
  • ‑nchelbăraserăm
  • închelbărasem
  • ‑nchelbărasem
a II-a (voi)
  • închelbărați
  • ‑nchelbărați
(să)
  • închelbărați
  • ‑nchelbărați
  • închelbărați
  • ‑nchelbărați
  • închelbărarăți
  • ‑nchelbărarăți
  • închelbăraserăți
  • ‑nchelbăraserăți
  • închelbăraseți
  • ‑nchelbăraseți
a III-a (ei, ele)
  • închelbărea
  • ‑nchelbărea
(să)
  • închelbăreze
  • ‑nchelbăreze
  • închelbărau
  • ‑nchelbărau
  • închelbăra
  • ‑nchelbăra
  • închelbăraseră
  • ‑nchelbăraseră
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • încherbăli
  • ‑ncherbăli
  • încherbălire
  • ‑ncherbălire
  • încherbălit
  • ‑ncherbălit
  • încherbălitu‑
  • ‑ncherbălitu‑
  • încherbălind
  • ‑ncherbălind
  • încherbălindu‑
  • ‑ncherbălindu‑
singular plural
  • încherbălește
  • ‑ncherbălește
  • încherbăliți
  • ‑ncherbăliți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • încherbălesc
  • ‑ncherbălesc
(să)
  • încherbălesc
  • ‑ncherbălesc
  • încherbăleam
  • ‑ncherbăleam
  • încherbălii
  • ‑ncherbălii
  • încherbălisem
  • ‑ncherbălisem
a II-a (tu)
  • încherbălești
  • ‑ncherbălești
(să)
  • încherbălești
  • ‑ncherbălești
  • încherbăleai
  • ‑ncherbăleai
  • încherbăliși
  • ‑ncherbăliși
  • încherbăliseși
  • ‑ncherbăliseși
a III-a (el, ea)
  • încherbălește
  • ‑ncherbălește
(să)
  • încherbălească
  • ‑ncherbălească
  • încherbălea
  • ‑ncherbălea
  • încherbăli
  • ‑ncherbăli
  • încherbălise
  • ‑ncherbălise
plural I (noi)
  • încherbălim
  • ‑ncherbălim
(să)
  • încherbălim
  • ‑ncherbălim
  • încherbăleam
  • ‑ncherbăleam
  • încherbălirăm
  • ‑ncherbălirăm
  • încherbăliserăm
  • ‑ncherbăliserăm
  • încherbălisem
  • ‑ncherbălisem
a II-a (voi)
  • încherbăliți
  • ‑ncherbăliți
(să)
  • încherbăliți
  • ‑ncherbăliți
  • încherbăleați
  • ‑ncherbăleați
  • încherbălirăți
  • ‑ncherbălirăți
  • încherbăliserăți
  • ‑ncherbăliserăți
  • încherbăliseți
  • ‑ncherbăliseți
a III-a (ei, ele)
  • încherbălesc
  • ‑ncherbălesc
(să)
  • încherbălească
  • ‑ncherbălească
  • încherbăleau
  • ‑ncherbăleau
  • încherbăli
  • ‑ncherbăli
  • încherbăliseră
  • ‑ncherbăliseră
încherberi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
încherbela
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
încherbăra
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
încherbăla
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
închelberi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
încheibăra
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

închelbăra, închelbărezverb

  • 1. regional Închelba. DLRLC DLRM
    sinonime: închelba
    • format_quote Apucă și el pe cărarea ce o văzu mai aproape... după ce-și inchelbără un rînd de haine. ISPIRESCU, L. 136. DLRLC
etimologie:
  • închelba DLRM

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.