3 definiții pentru înavuțire

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

înavuțire sf [At: DA / Pl: ~ri / E: înavuți] 1-2 Îmbogățire (1-2).

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ÎNAVUȚIRE s. v. îmbogățire.

ÎNAVUȚIRE s. căpătuială, căpătuire, chiverniseală, chivernisire, îmbogățire, parvenire, pricopsire. (~ cuiva prin mijloace necinstite.)

Intrare: înavuțire
înavuțire substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • înavuțire
  • ‑navuțire
  • înavuțirea
  • ‑navuțirea
plural
  • înavuțiri
  • ‑navuțiri
  • înavuțirile
  • ‑navuțirile
genitiv-dativ singular
  • înavuțiri
  • ‑navuțiri
  • înavuțirii
  • ‑navuțirii
plural
  • înavuțiri
  • ‑navuțiri
  • înavuțirilor
  • ‑navuțirilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

înavuțire, înavuțirisubstantiv feminin

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.