7 definiții pentru înaintașă
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
înaintaș, ~ă [At: C. NEGRUZZI, S. I, 37 / V: (înv) na~, năi~ / S și: înn~ / Pl: ~i, ~e / E: înainte + -aș] 1 a Care merge înainte. 2 a Care este în față. 3-4 smf, a (D. animale de tracțiune) înhămat înaintea rotașilor. 5 sm (Fig) Persoană care, prin activitatea sau prin lucrările sale, a pregătit activitatea altora Si: precursor. 6 sm (Spt) Jucător din linia de atac a unei echipe Si: atacant (17). 7 sm (Arg; iuz) Hoț intrat în slujba poliției. 8 smp (Arg) Ochelari (1).
înaintáș, -ă adj. și s. Care e înaintea altuĭa, precedent, precursor: Ipocrate a fost înaintașu medicilor. Caĭ înaintașĭ, înhămațĭ cîte doĭ uniĭ înaintea altora (fr. à la Daumont). V. bulziș.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
înainte-mergător, -oáre adj. și s. Răŭ zis îld. înaintaș, premergător saŭ precursor (supranumele luĭ Ion Botezătoru).
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
înaintaș (desp. -na-in-) adj. m., s. m., pl. înaintași; adj. f., s. f. înaintașă, art. înaintașa, pl. înaintașe
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
înaintaș (-na-in-) adj. m., s. m., pl. înaintași; adj. f., s. f. înaintașă, pl. înaintașe
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ÎNAINTAȘ s. 1. v. predecesor. 2. ascendent, (pop.) moș. (~ii lui pe linie paternă.) 3. (SPORT) atacant. (Un ~ marchează golul victoriei.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ÎNAINTAȘ s. 1. antecesor, precursor, predecesor, premergător, (înv.) procatoh, prodrom, înainte-mergător, (înv., bis.) prediteci. (~ii noștri direcți.) 2. ascendent, (pop.) moș. (~ lui pe linie paternă.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
înaintaș, înaintașisubstantiv masculin înaintașă, înaintașesubstantiv feminin
- 1. Persoană care, prin activitatea sau prin lucrările sale, a pregătit activitatea altora. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: precursor
- Într-unul din rarele momente, cînd acest scriitor vorbește despre el însuși, l-am auzit spunînd că înaintașii săi literari sînt Ion Neculce și Creangă. IBRĂILEANU, S. 27. DLRLC
- Urmează și tu pe frumoasa cale ce înaintașii tăi ți-au deschis. CARAGIALE, S. U. 96. DLRLC
-
- 2. Jucător din linia de atac a unei echipe de fotbal, rugbi, hochei etc. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: atacant
etimologie:
- Înainte + sufix -aș. DEX '98 DEX '09