3 definiții pentru împrânzire
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
împrânzì v. a ajunge la prânz: cu minciuna împrânzești, dar nu poți să înserezi.
împrînzésc v. intr. Ajung la timpu prînzuluĭ, la amează: cu mincĭuna împrînzeștĭ, dar nu înserezi.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
împrânzi, împrânzesc, vb. IV (înv.) a reuși să prânzești cu cineva.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: împrânzire
împrânzire infinitiv lung
| infinitiv lung (IL107) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)