O definiție pentru îmbulina

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

a o îmbulina expr. a se încurca, a o încurca; a avea de înfruntat un necaz.

Intrare: îmbulina
verb (V201)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • îmbulina
  • ‑mbulina
  • îmbulinare
  • ‑mbulinare
  • îmbulinat
  • ‑mbulinat
  • îmbulinatu‑
  • ‑mbulinatu‑
  • îmbulinând
  • ‑mbulinând
  • îmbulinându‑
  • ‑mbulinându‑
singular plural
  • îmbulinea
  • ‑mbulinea
  • îmbulinați
  • ‑mbulinați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • îmbulinez
  • ‑mbulinez
(să)
  • îmbulinez
  • ‑mbulinez
  • îmbulinam
  • ‑mbulinam
  • îmbulinai
  • ‑mbulinai
  • îmbulinasem
  • ‑mbulinasem
a II-a (tu)
  • îmbulinezi
  • ‑mbulinezi
(să)
  • îmbulinezi
  • ‑mbulinezi
  • îmbulinai
  • ‑mbulinai
  • îmbulinași
  • ‑mbulinași
  • îmbulinaseși
  • ‑mbulinaseși
a III-a (el, ea)
  • îmbulinea
  • ‑mbulinea
(să)
  • îmbulineze
  • ‑mbulineze
  • îmbulina
  • ‑mbulina
  • îmbulină
  • ‑mbulină
  • îmbulinase
  • ‑mbulinase
plural I (noi)
  • îmbulinăm
  • ‑mbulinăm
(să)
  • îmbulinăm
  • ‑mbulinăm
  • îmbulinam
  • ‑mbulinam
  • îmbulinarăm
  • ‑mbulinarăm
  • îmbulinaserăm
  • ‑mbulinaserăm
  • îmbulinasem
  • ‑mbulinasem
a II-a (voi)
  • îmbulinați
  • ‑mbulinați
(să)
  • îmbulinați
  • ‑mbulinați
  • îmbulinați
  • ‑mbulinați
  • îmbulinarăți
  • ‑mbulinarăți
  • îmbulinaserăți
  • ‑mbulinaserăți
  • îmbulinaseți
  • ‑mbulinaseți
a III-a (ei, ele)
  • îmbulinea
  • ‑mbulinea
(să)
  • îmbulineze
  • ‑mbulineze
  • îmbulinau
  • ‑mbulinau
  • îmbulina
  • ‑mbulina
  • îmbulinaseră
  • ‑mbulinaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)