opțiuni
  • info
6 definiții pentru îmbourat

Explicative DEX

îmbourat, ~ă a [At: PAMFILE, VĂZD. 107 / S și: (îrg) înb~ / P: ~bo-u~ / Pl: ~ați, ~e / E: îmboura] (Reg; d. timp, cer) Întunecat.

îmboura [At: CDDE / S și: (îrg) înb~ / P: ~bo-u~ / V: (îrg) ~ora / Pzi: ~rez / E: în- + bour] 1 vt (îrg) A înfiera cu bourul (7). 2 vr (Reg) A căpăta forma coarnelor unui bour. 3 vt (Reg; c. i. urechea la animale) A ciuli.

ÎMBOURA, îmbourez, vb. I. Tranz. (Învechit) A înfiera cu bourul (2).

ÎMBOURA, îmbourez, vb. I. Tranz. (Înv.) A înfiera cu bourul (2). – Din în- + bour.

îmbourà v. Mold. a înfiera cu bourul.

Arhaisme și regionalisme

îmboura, îmbourez, vb. I (înv.) 1. a marca vitele cu fierul roșu. 2. (refl.) a lua forma coarnelor de vită.

Intrare: îmbourat
îmbourat participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • îmbourat
  • ‑mbourat
  • îmbouratul
  • îmbouratu‑
  • ‑mbouratul
  • ‑mbouratu‑
  • îmbourată
  • ‑mbourată
  • îmbourata
  • ‑mbourata
plural
  • îmbourați
  • ‑mbourați
  • îmbourații
  • ‑mbourații
  • îmbourate
  • ‑mbourate
  • îmbouratele
  • ‑mbouratele
genitiv-dativ singular
  • îmbourat
  • ‑mbourat
  • îmbouratului
  • ‑mbouratului
  • îmbourate
  • ‑mbourate
  • îmbouratei
  • ‑mbouratei
plural
  • îmbourați
  • ‑mbourați
  • îmbouraților
  • ‑mbouraților
  • îmbourate
  • ‑mbourate
  • îmbouratelor
  • ‑mbouratelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

îmboura, îmbourezverb

etimologie:
  • în- + bour DLRM

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.