6 definiții pentru îmbobocire

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÎMBOBOCIRE s. f. Acțiunea de a îmboboci și rezultatul ei. – V. îmboboci.

îmbobocire sf [At: DA / S și: (înv) înb~ / Pl: ~ri / E: îmboboci] 1 Înflorire a plantelor. 2 Desfacere a mugurilor.

ÎMBOBOCIRE, îmbobociri, s. f. Acțiunea de a îmboboci și rezultatul ei. – V. îmboboci.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

îmbobocire s. f., g.-d. art. îmbobocirii

îmbobocire s. f., g.-d. art. îmbobocirii

îmbobocire s. f., g.-d. art. îmbobocirii; pl. îmbobociri

Intrare: îmbobocire
îmbobocire substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • îmbobocire
  • ‑mbobocire
  • îmbobocirea
  • ‑mbobocirea
plural
  • îmbobociri
  • ‑mbobociri
  • îmbobocirile
  • ‑mbobocirile
genitiv-dativ singular
  • îmbobociri
  • ‑mbobociri
  • îmbobocirii
  • ‑mbobocirii
plural
  • îmbobociri
  • ‑mbobociri
  • îmbobocirilor
  • ‑mbobocirilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

îmbobocire, îmbobocirisubstantiv feminin

  • 1. Acțiunea de a îmboboci și rezultatul ei. DEX '98 DEX '09
etimologie:
  • vezi îmboboci DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.