5 definiții pentru zimogen (enzimă)
Explicative DEX
ZIMOGEN, -Ă, zimogeni, -e, s. n., adj. (Biol.) 1. S. n. Formă inactivă a unei enzime. 2. Adj. (Despre celule, glande) Care produce enzime; (despre bacterii) care produce fermentație. – Din fr. zymogène.
zimogen, ~ă [At: CADE / Pl: ~i, ~e / E: fr zymogène] (Blg) 1 a (D. bacterii) Care produce fermentație Si: enzimatic. 2 sn Formă inactivă a unei enzime.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
zimogen, -ă adj., s.n. (biochim.) 1 adj. (despre celule, glande) Care produce enzime. ♦ (despre bacterii) Care produce fermentație; fermentativ. 2 s.n. (mai ales la pl.) Principii inactive ale unei enzime, care se pot transforma în compuși activi prin acțiunea activatorilor. • pl. -i, -e. /<fr. zymogène; cf. gr. ζύμη „ferment”, γίγνομαι „a lua naștere”.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
ZIMOGEN, zimogene, s. n. (Biol.) Formă inactivă a unei enzime. – Din fr. zymogène.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
ZIMOGEN, -Ă adj. (Biol.; despre bacterii) Care produce fermentație. // s.n. Forma inactivă a unei enzime. [< fr. zymogène, cf. gr. zyme – ferment, gennan – a produce].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv neutru (N1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
zimogen, zimogenesubstantiv neutru
- 1. Formă inactivă a unei enzime. DEX '09 MDA2 DEX '98 DN
- diferențiere Principii inactive ale unei enzime, care se pot transforma în compuși activi prin acțiunea activatorilor. DEXI
etimologie:
- zymogène DEX '09 MDA2 DEXI DEX '98 DN