6 definiții pentru zbihuire

Explicative DEX

zbihui vb. IV. (reg.) 1 tr. A scutura, a zgîlțîi (pe cineva). Parcă-l zbihuia dracul (CR.). 2 refl. A se zbengui. prez.ind. – iese. /cf. sl. veche събєгнѫтн „a se zbengui”, ucr. бігати, збігати „a alerga, a fugi”.

ZBIHUI, zbihuiesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A scutura, a zgâlțâi (pe cineva). – Et. nec.

A ZBIHUI ~iesc tranz. pop. (persoane) A scutura cu putere; a zgudui; a zgâlțâi; a zdruncina. /Orig. nec.

A SE ZBIHUI mă ~iesc intranz. reg. A se juca, sărind și alergând; a fi neastâmpărat; a zburda; a se zbânțui; a se zbengui. /Orig. nec.

Etimologice

ZBIHUI, zbihuiesc, vb. IV. Refl. (Mold.) A se juca, sărind și alergînd; a fi neastîmpărat; a zburda; a se zbînțui; a se zbengui. (din zbeg1, cf. zbigui) [def. și NODEX]

Sinonime

ZBIHUI vb. v. clătina, scutura, zgâlțâi, zgudui.

Intrare: zbihuire
zbihuire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zbihuire
  • zbihuirea
plural
  • zbihuiri
  • zbihuirile
genitiv-dativ singular
  • zbihuiri
  • zbihuirii
plural
  • zbihuiri
  • zbihuirilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

zbihui, zbihuiescverb

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.