O definiție pentru zângănit (part.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ZĂNGĂNÍ, zăngănesc, vb. IV. Intranz. (Despre metale, clopote, sticlă; la pers. 3) A produce prin izbire sau prin lovire un sunet metalic specific; a zornăi, a zdrăngăni. – Tranz. Își zăngănesc armele. [Var.: zingăní, zinghení, zângăní vb. IV] – Zâng + suf. -ăni.

Intrare: zângănit (part.)
zângănit (part.) participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zângănit
  • zângănitul
  • zângănitu‑
  • zângăni
  • zângănita
plural
  • zângăniți
  • zângăniții
  • zângănite
  • zângănitele
genitiv-dativ singular
  • zângănit
  • zângănitului
  • zângănite
  • zângănitei
plural
  • zângăniți
  • zângăniților
  • zângănite
  • zângănitelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

zăngăni zingheni zingăni zângăni

  • 1. unipersonal (Despre metale, clopote, sticlă) A produce prin izbire sau prin lovire un sunet metalic specific.
    surse: DEX '09 DLRLC NODEX sinonime: zdrăngăni zornăi zorzoi zurui 3 exemple
    exemple
    • Aristide scoase atunci un urlet de zîngăniră geamurile. REBREANU, R. II 132.
      surse: DLRLC
    • Întîia mișcare ce făcu fu de a-și lua poziția și de a-și ciocni călcîiele, ca să se auză zăngănind pintenii. BASSARABESCU, S. N. 59.
      surse: DLRLC
    • Clopoțeii de la capre zăngănesc voios în cale. MACEDONSKI, O. I 86.
      surse: DLRLC
  • 2. tranzitiv (Despre obiecte de metal sau de sticlă) A face să producă un zgomot specific prin ciocnire, lovire sau rostogolire.
    exemple
    • Îngenuncheații de ieri s-au ridicat năprasnici azi, scuturîndu-și pletele, zîngănindu-și armele. SANDU, D. P. 9.
      surse: DLRLC
    • Se-nserase bine. Turmele trecînd Zîngăneau vrun clopot și veneau pe rînd De la cîmp. COȘBUC, P. I 249.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Zâng + sufix -ăni.
    surse: DEX '09 DEX '98 NODEX
  • surse: DLRM