VĂRGAT, -Ă, vărgați, -te, adj. Cu dungi, cu vărgi; dungat. – Vargă + suf. -at.

vărgat, ~ă a [At: PO 274/14 / Pl: ~ați, ~e / E: vargă + -at, (4) cf și it vergate] 1 Care are (ca ornament) dungi (paralele) de culori diferite sau de altă culoare decât cea a fondului Si: dungat² (1), (pop) pestriț, vârstat, (reg) șălar², șergat, ștrafat, vărgaci, vărgăliu. 2 (Rar) Care are vărgi (35), urme de lovituri pe corp. 3 (Reg; d. păr¹) Înspicat. 4 (Rar; d. anumite tipuri de hârtie) Care are linii orizontale (sau verticale) vizibile prin transparență. 5 (Îvr; pex; d. animale) Pătat.

vărgat, -ă adj. Care are dungi; dungat. ◊ (ca determ., după un nume de animal sau de plantă, indicînd specii sau varietăți ale acestora) Mere vărgate. ◊ Spec. (despre hainele deținuților) Le-a văzut de departe hainele vărgate. ♦ Care prezintă urme de lovituri, care are vărgi pe corp. • pl. -ți, -te. /vargă + -at.

VĂRGAT, -Ă, vărgați, -te, adj. Cu dungi, cu vărgi; dungat. – Vargă + suf. -at

VĂRGAT, -Ă, vărgați, -te, adj. Cu dungi, cu vărgi, vîrstat. Era cu un domn în haine castanii vărgate. C. PETRESCU, Î. I 12.

VĂRGAT ~tă (~ți, ~te) Care are dungi; cu dungi; dungat; vârstat. /vargă + suf. ~at

vărgat a. cu vergi sau dungi: rochie vărgată. [Lat. VIRGATUS].

vărgát, -ă adj. (d. vargă). Dungat: tigru și zebru îs vărgațĭ, haĭne vărgate. – Și înv- (vest).

VĂRGAT adj. bălțat, dungat, tărcat, (rar) zebrat, (pop.) învârstat, pestriț, vârstat, (reg.) vârcat, (prin Ban., Transilv. și Olt.) șergat. (Un material textil ~.)

VĂRGAT adj. bălțat, dungat, tărcat, (rar) zebrat, (pop.) învîrstat, pestriț, vîrstat, (reg.) vîrcat, (prin Ban., Transilv. și Olt.) șergat. (Un material textil ~.)