dexonline

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

VÎNĂTORI, vînătoresc, vb. IV. Tranz. (Rar) A vîna. – Din vînător.

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

VÂNĂTORI vb. v. prinde, vâna.

vînători vb. v. PRINDE. VÎNA.

Intrare: vânători

verb (VT401) Surse flexiune: DLRM		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) vânători	vânătorire	vânătorit vânătoritu‑	vânătorind vânătorindu‑	singular	plural
		(a) vânători	vânătorire	vânătorit vânătoritu‑	vânătorind vânătorindu‑	vânătorește	vânătoriți

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	vânătoresc	(să) vânătoresc	vânătoream	vânătorii	vânătorisem
	a II-a (tu)	vânătorești	(să) vânătorești	vânătoreai	vânătoriși	vânătoriseși
	a III-a (el, ea)	vânătorește	(să) vânătorească	vânătorea	vânători	vânătorise
plural	I (noi)	vânătorim	(să) vânătorim	vânătoream	vânătorirăm	vânătoriserăm vânătorisem
	a II-a (voi)	vânătoriți	(să) vânătoriți	vânătoreați	vânătorirăți	vânătoriserăți vânătoriseți
	a III-a (ei, ele)	vânătoresc	(să) vânătorească	vânătoreau	vânătoriră	vânătoriseră

* formă nerecomandată sau greșită – (arată)

* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

info

Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.

arată:

sensuri secundare

expresii

exemple

surse

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.