2 definiții pentru vâlvorare
Explicative DEX
vâlvorare sf [At: MACEDONSKI, O. I, 187 / Pl: (rar) ~rări / E: vâlvora] (Rar) 1-2 Vâlvătaie (1-2).
VÎLVORARE s. f. Faptul de a vîlvora; vîlvoare, vîlvătaie. (Fig.) Jar și vîlvorare soarele urcat-a, Arde grîu-n flăcări pîn’la brîu crescut. MACEDONSKI, O. I 187.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: vâlvorare
vâlvorare substantiv feminin
| substantiv feminin (F113) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
vâlvorare, vâlvorărisubstantiv feminin
-
- Jar și vîlvorare soarele urcat-a, Arde grîu-n flăcări pîn’ la brîu crescut. MACEDONSKI, O. I 187. DLRLC
-
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.