2 definiții pentru vâltorire
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
vâltori v vz vâltura
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
vâltori vb., ind. prez. 3 sg. vâltorește, imperf. 3 sg. vâltorea; conj. prez. 3 sg. și pl. vâltorească
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: vâltorire
vâltorire infinitiv lung
| infinitiv lung (IL107) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
vâltori, vâltorescverb
-
- Se simțea... ca o frunză pe care vîntul o vîltorește cum îi place. REBREANU, I. 51. DLRLC
-
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.