7 definiții pentru volintiraș
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
VOLINTIRAȘ, volintirași, s. m. (Înv.) Diminutiv al lui volintir. – Volintir + suf. -aș.
VOLINTIRAȘ, volintirași, s. m. (Înv.) Diminutiv al lui volintir. – Volintir + suf. -aș.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de bogdanrsb
- acțiuni
volintiraș sm [At: BALADE III, 111 / Pl: ~i / E: volintir + -aș] 1-3 (În poezia populară; din necesități prozodice) Volintir (1-3).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
volintiraș s.m. (înv.) Dim. al lui volintir. • pl. -i. /volintir + -aș.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
VOLINTIRAȘ, volintirași, s. m. Diminutiv al lui volintir2. (Depreciativ) C-acel șearpe veninos E vrun dușman ticălos, Vreun hoț volintiraș Și la inimă vrăjmaș. ALECSANDRI, P. P. 216.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
volintiraș (înv.) s. m., pl. volintirași
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
volintiraș (înv.) s. m., pl. volintirași
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
volintiraș s. m., pl. volintirași
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
volintiraș, volintirașisubstantiv masculin
- 1. Diminutiv al lui volintir. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- C-acel șearpe veninos E vrun dușman ticălos, Vreun hoț volintiraș Și la inimă vrăjmaș. ALECSANDRI, P. P. 216. DLRLC
-
etimologie:
- Volintir + sufix -aș. DEX '98 DEX '09