7 definiții pentru virga (muz.)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
virga1 sfs [At: DN3 / E: it virga] (Muz) Semn întrebuințat în notația muzicală cu neume, în Evul Mediu și în cântecul gregorian.
virga2 s [At: LTR / E: fr virga, lat virga] (Met) Precipitație atmosferică sub formă de picături de ploaie sau fulgi de zăpadă, care se evaporă înainte de a atinge solul, prin contactul cu straturile de aer de sub nori.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
virga1 s.f. (muz.) Semn din muzica gregoriană, derivat din accentul grav latin. • /<lat. virga, -ae „virgulă”.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
virga2 s.n. (meteor.) Fenomen natural constînd în evaporarea ploii înainte de a atinge solul (frecvent în zonele montane). ♦ Concr. Precipitație atmosferică sub formă de picături de apă care cad din nori sub forma unor fîșii, evaporîndu-se înainte de a ajunge la suprafața pămîntului. • /<lat. virga, -ae, fr. virga.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
VIRGA s.f. (Muz.) Semn din muzica gregoriană, derivat din accentul grav latin. [< it., lat. virga].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
VIRGA1 s. f. semn din muzica gregoriană, derivat din accentul grav latin. (< lat. virga)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
virga (virgula) v. notație (III, 1).
- sursa: DTM (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv feminin (F999) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
| — |
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular | — | — |
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
virgasubstantiv feminin invariabil
- 1. Semn din muzica gregoriană, derivat din accentul grav latin. DN
etimologie:
- virga DN