8 definiții pentru vindecuță

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

vindecuță sf [At: CONV. LIT. XXIII, 1061 / Pl: ~țe / E: vindeca1 + -uță] 1 (Bot) Usturoiță (Alliaria officinalis). 2 Vindecea (1) (Betonica officinalis). 3 (Reg) Atârnătoare (Zebrina pendula).

vindecuță s.f. (bot.) Usturoiță (Alliaria officinalis). • pl. -e. /vindeca + -uță.

VINDECUȚĂ, vindecuțe, s. f. (Bot.) Usturoiță.

VINDECUȚĂ, vindecuțe, s. f. (Bot.) Usturoiță. – Din vindeca + suf. -uță.

VINDECUȚĂ ~e f. Plantă cu miros de usturoi, având tulpina erectă, păroasă la bază, cu frunze triunghiulare, folosită în scopuri alimentare și medicinale. /a vindeca + suf. ~uță

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

Intrare: vindecuță
vindecuță substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vindecuță
  • vindecuța
plural
  • vindecuțe
  • vindecuțele
genitiv-dativ singular
  • vindecuțe
  • vindecuței
plural
  • vindecuțe
  • vindecuțelor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

vindecuță, vindecuțesubstantiv feminin

  • 1. botanică Plantă cu miros de usturoi, având tulpina erectă, păroasă la bază, cu frunze triunghiulare, folosită în scopuri alimentare și medicinale. DLRLC DLRM NODEX
    sinonime: usturoiță
etimologie:
  • vindeca + sufix -uță. DLRM NODEX

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.