3 definiții pentru vindecătoare
Explicative DEX
vindecător, -oare s.m., s.f., adj. 1 adj. (despre medicamente, leacuri, metode etc.) Care vindecă; lecuitor, tămăduitor. Îmi doream un somn adînc și vindecător (BRĂT.). 2 s.m., s.f. Persoană care vindecă sau care pretinde că poate vindeca. Vindecătorii... n-au știut de unde să înceapă lecuirea (ARGH.). • pl. -ori, -oare. și vindecătoriu s.m. /vindeca + -ător.
Sinonime
VINDECĂTOARE s. v. usturoiță.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
vindecătoare s. v. USTUROIȚĂ.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: vindecătoare
vindecătoare substantiv feminin
| substantiv feminin (F116) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
Exemple de pronunție a termenului „vindecătoare” (7 clipuri)
Clipul 1 / 7